Nu mai scriu niciodata despre Ion Iliescu

Aceasta este a doua amenintare pe care o primesc, pornind de la un pamflet pe care l-am scris despre Ion Iliescu.

Ea a fost postata azi, la ora 17:29, pe Blogul lui Budescu.

Amenintarea este clara, concreta si ma intreb, asemeni lui Andrei Plesu, in ce tara traiesc.

Daca lucrurile stau astfel, din acest moment nu voi mai scrie niciodata nimic despre Ion Iliescu. Acest om nu mai exista pentru mine.

Adrian Nastase va fi urmarit penal in dosarele „Matusa Tamara” si „Zambaccian”

Nu exista nici o proba concreta si concordanta, care sa demonstreze ca Daniel Morar este sunat de Traian Basescu, iar acesta ii spuse ce dosar sa instrumenteze si anume cum sa o faca. Nici ca Morar il suna pe acesta in acelasi scop. Nastase face declaratii politice, atunci cand afirma existenta unui fapt neprobat prin documente sau declaratii.

„Va voi solicita, doamnelor si domnilor deputati, sa ignorati prevederile Constitutiei si sa acceptati cererea procurorilor de a permite inceperea urmaririi penale, in asa fel incat, in final, Justitia sa se pronunte„, a spus Nastase azi, in plenul Parlamentului.

Este o fraza pe care insusi Adrian Nastase o va califica drept fiind o simpla declaratie politica. Aceasta si este ea, altfel ar fi extrem de grav. O simpla declaratie politica, pentru ca in mod evident deputatii astazi nu au ignorat prevedrile Constitutiei, permitand inceperea urmaririi penale contra fostului prim-ministru.

Asa cum nu se poate spune nici ca le-au incalcat, atunci cand au respins, in trecut, inceperea urmaririi penale a aceluiasi personaj politic. Declaratia aceasta este simultan o alta ironie marca Adrian Nastase, o metafora nedefinita, care nu se poate incadra in nici una dintre categoriile cunoscute.

Un intelectual rasat si ciudat

Ca toate ironiile intelectualului rasat care este Adrian Nastase, cu pusee paradoxale de sfertodoct, care cumpara reproduceri fara valoare dupa mari creatii si si le agata pe pereti, prin casa; care este capabil sa pledeze ca un eminent jurist, profesor de drept international cu zeci de carti si lucrari publicate, care este apoi capabil sa ii roage pe criticii sai, la gramada, sa-i numere ouale.

Acum, ramane sa asteptam ca Justitia sa-si faca treaba. Prin anul 2003, am stat de vorba cu un inalt demnitar european despre coruptia din Romania si lupta impotriva acesteia.

Nu voi spune cine anume este acesta. Voi relata numai ce mi-a marturisit off-the-record: in Romania, coruptia este fenomen extrem de periculos, iar aceasta pentru ca se manifesta la cel mai inalt nivel, anume la nivelul demnitarilor statului si de acolo trebuie inceput.

Cat mai repede

Sa speram ca Justitia isi va face treaba repede, cat mai repede si ne vom lamuri intr-o perioada de timp rezonabila daca Adrian Nastase este sau nu unul dintre acesti demnitari corupti. Daca nu este, voi fi primul care voi aplauda integritatea unuia dintre cei mai buni sefi ai Diplomatiei noastre, pe care l-am avut dupa anul 1990.

Adeptii lui Ion Iliescu ameninta

Acum 12 ore, la 1:33 a.m., un binevoitor a facut urmatorul comentariu, pe Blogul lui Budescu, la pamfletul meu privitor la ceea ce a patit ieri Ion Iliescu, de ziua sa:

„Poetule, daca vei fi palmuit sa stii ca nu da in tine istoria! Ai grija! Ti-as recomanda putina grija, atentie cind treci strada, cind bei apa, cind maninci, cind stingi lumina si mai ales, atentie cind pleci de acasa, ia si gazele cu tine, cele de pe teava! Anghel X”

Anghel X, sa stiti ca nu ma las niciodata intimidat de amenintari. Voi continua sa scriu exact ceea ce cred eu despre actualitatea romaneasca. Mentionez, daca nu a fost destul de clar acest fapt, ca textul „Ce i-ar trebui lui Ion Iliescu de ziua sa?„, este un pamflet jurnalistic.

Nu stiu daca este clar ceea ce vreau sa spun cu acest lucru. Daca nu este clar, vreau sa clarific acest lucru.

In primul rand, nu sunt de acord cu metodele de manifestare, bazate pe violenta verbala, ale „Noilor Golani”.

Sunt unul dintre „golanii” din mai 1990, din Piata Universitatii. Aceia nu erau violenti si nu huiduiau verbal, ca „Noii Golani”. Timp de mai multe saptamani, in Piata Universitatii  a avut loc o manifestatie nonviolenta, si in vorba, si in fapta.

Manifestarile violente au fost marginale si au reprezentat, in majoritatea lor covarsitoare, provocari ale celor care continua si astazi sa il sustina pe Ion Iliescu. Manifestarile violente au fost destinate sa justifice interventia ulterioara a fortelor de ordine si apoi a minerilor, chemati tot de Ion Iliescu in Bucuresti.

In al doilea rand, sunt capabil sa ma detasez de randurile pe care le-am scris in acest pamflet si sa ma obiectivez fara nici un fel de problema. Cum si cand, daca voi avea ocazia o voi demonstra. Prin felul in care voi scrie.

Adeptii lui Ion Iliescu vor fi surprinsi de ceea ce voi scrie acum: si-ar dori sa aiba parte de texte de presa (stiri, articole, interviuri) scrise cu atata obiectivitate si corectitudine, asa cum sunt capabil sa o fac.

Nu voi renunta insa niciodata la principiile si la parerile mele proprii despre Ion Iliescu. Pe acestea insa mi le exprim in texte dedicate, de specialitate, separate, ca specie jurnalistica, de celelalte.