UDMR: Un tupeu fantastic

Ultima gaselnita a UDMR este propunerea (aproape) legislativa a liderilor acestei formatiuni politice etnice de a ii obliga pe copiii romanilor din Transilvania sa invete limba maghiara in scoli.

Pentru a-mi explica punctul de vedere trebuie insa mai intai sa povestesc cateva lucruri legate de biografia familiei mele.

Mama s-a nascut in Cluj si a trait in Turda, intr-o familie mixta. Tatal ei, Szatmary, era maghiar.

Mama sa, bunica mea, nascuta Hajdu, pe numele sau Monika, era evreica de limba maghiara. Mama bunicii mele era, la randul ei, evreica, iar tatal ei era maghiar venit din Pesta.

Cand au venit hortystii sa o ia pe strabunica mea, strabunicul meu a inceput sa isi faca bagajele.

Oamenii lui Horty l-au intrebat ce faceti? Cu dumneavoastra nu avem nimic, dar pe sotia dumneavoastra trebuie sa o luam, ca este evreica. Strabunicul meu a raspuns: Femeia aceasta este partenera mea de viata si mi-a crescut bine doi copii, asa ca, chiar daca nu ma lasati sa merg in lagar cu ea, plec sa o caut. A plecat de acasa, si nu s-a mai intors niciodata.

Mama mea s-a crestinat in secret, langa Focsani, inainte sa il ia de sot pe tatal meu, moldovean crestin ortodox din Tecuci. Acelasi preot care a crestinat-o m-a botezat pe mine tot in secret, in niste ani in care ajungeai la Canal pentru asa ceva. Acel preot se numea Balanuta si era tatal Leopoldinei Balanuta. Parintii mei i-au scris in fiecare an, de Craciun si de Sfintele Pasti, cate o felicitare, pana cand a murit. Ii voi pastra o memorie plina de respect toata viata mea.

Deci: 1. nu pot fi acuzat ca sunt antimaghiar; 2. nu pot fi acuzat nici ca sunt promaghiar. 3. sunt roman get-beget, asemeni multora dintre romani, pentru ca un cunoscator al istoriei noastre stie ca romanii sunt rezultatul unei intense metisari, timp de secole si milenii. Vom vedea imediat de ce am scris aceste lucruri. Convingerea mea ferma este ca, in principiu, Bela Marko (asa este corect scris, cu numele de familie in fata, pentru ca asa este la maghiari, asa cum rusii au si ei tipicul lor la nume) are dreptate.

Romanii din Transilvania trebuie sa stie bine limba maghiara, dar si viceversa, maghiarii trebuie sa stapaneasca bine limba romana. Pentru o buna comunicare in interiorul canalelor sociale, asa cum este normal intr-o societate multietnica, precum cea din Transilvania.

Depinde insa in ce cheie privesti lucrurile. De 18 ani, maghiarii au folosit aceeasi tactica extrem de complexa si perfida: dublul limbaj + tehnica pasilor marunti. Convingerea mea este ca defapt extremistii maghiari din Romania, pro alipirea Transilvaniei la Ungaria si “moderatii” din UDMR se inteleg foarte bine si lucreaza, folosind limbaje politice diferite, pentru acelasi scop.

In cultura maghiarului tipic de oriunde din lume, indiferent daca traiesc in Ungaria, Vojvodina sarba, Slovacia, Polonia, Statele Unite, Romania, daca sunt talpa tarii sau demnitari, exista inculcat bine de tot, din copilarie, morbul pan-maghiarismului. Orice maghiar isi doreste, dincolo de felul in care se exprima si unde o face, finalmente, Ungaria Mare. Acesta a ramas visul ungurilor, dupa trauma provocata de Trianon.

Nu conteaza daca fac parte din FIDESZ, Szent Korona, Partidul Socialist sau cine vrem noi, gandesc, finalmente, la fel. Modalitatile de exprimare sunt diferite. Bela Marko dovedeste acum inca odata acest lucru.

Reprezentantii UDMR au fost prezenti la un schimb de experienta pe viu, la declararea independentei Kosovei. Ce cautau acolo ei? S-au dus sa bea o cafea in centrul Pristinei?

Nu, asa cum chiar ei au declarat, au avut un schimb de experienta cu reprezentantii partidului lui Hashim Taci. Cine este acesta? Fostul lider al gherilei extremiste albaneze UCK, aceea care a reprezentat, la jumatatea anilor ‘90, varful de lance al luptei albanezilor din Kosovo contra sarbilor. Logic si moral ar fi fost ca niste democrati, cum se pretind cei din UDMR, sa refuze scurt, din principiu, orice discutii cu acest criminal.

Singura explicatie a faptului ca acest lucru nu s-a intamplat este exact interesul national profund, de perspectiva, al acestor politieni, care transcende convingerile lor democratice, de oameni civilizati. Cheia in care, cred eu, trebuie privita dorinta UDMR ca romanii din Transilvania sa stie bine in viitor ungureste este alta decat aceea in care incearca sa ne pacaleasca ei ca trebuie sa intelegem lucrurile.

Astfel de lucruri trebuie privite de noi, in Romania, cu ponderatie, fermitate, seriozitate si echilibru. Faptul ca niste clovni ca Vadim sau Funar se straduiesc parca de 19 ani sa demanteleze acest gen de discurs pe un subiect foarte delicat e unul dintre punctele noastre slabe.

Tendinte autonomiste maghiare se vor manifesta in continuare in toate statele din jurul Ungariei, iar ele vor deveni tot mai puternice. Singura reactie este cea pe care au avut-o intotdeauna regii Romaniei, cei mult-huliti de Vadim, de exemplu (poate si din acest motiv): Romania este stat national unitar. Punct. Eu cred ca aceasta este cheia problemei.

Motivul pentru care scriu aceste randuri este ca traim in continuare intr-o eroare care ne poate fi fatala: democratizarea nu aduce cu sine disparitia tendintelor autonomiste, ba din contra. Europa este un mozaic etnic. Democratiile liberale de tip occidental nu au reusit deloc sa gaseasca o solutie care sa rezolve aceasta problema.

Bascii in Spania isi cer autonomia, Nordul Italiei e alta lume si isi cere autonomia tot mai raspicat, flamanzii si valonii belgieni sunt ca soarecele si pisica, iar maximul pericol vine exact din Europa Centrala si de Est, un mozaic etnic exploziv, care nu s-a calmat deloc si in care contradictiile se acutizeaza. Odata cu democratizarea.

Trebuie sa avem mare grija cu viitorul nostru, uitandu-ne in trecut si invatand din el. Cu mult calm si luciditate. Si cu foarte multa iubire de oameni si intelegere pentru slabiciunile si greselile lor.