EvZ: Eurodeputaţii răzbună simbolurile UE

Europarlamentarii au recunoscut oficial, ieri, drapelul, imnul şi deviza blocului comunitar, calificate de eurosceptici drept simboluri ale unui stat supranaţional. Simbolurile UE fuseseră respinse de cetăţenii francezi şi olandezi odată cu Constituţia europeană, în 2005, şi înlăturate pentru a doua oară din textul principal al Tratatului de la Lisabona, în timpul negocierii dintre state.

Citeste articolul

EvZ: Gigi Becali şi-a făcut „glob“, Elena Udrea l-a împrospătat

Microbul blogurilor de campanie l-a atins şi pe Gigi Becali, candidat într-un colegiu de deputat în sectorul 5 din Bucureşti. Liderul PNG-CD şi-a publicat ieri primul mesaj în blogosferă, contrar convingerii de acum câteva luni: „Globurile astea-s controlate de securiştii de la SRI şi SIE“.

Citeste articolul

Ziua: Raport AEP: Fraude si nereguli la alegerile locale

Falsificarea unor documente elec­torale, pierderea stampilelor, fa­vorizarea votului multiplu, turismul electoral, nesanctionarea unor fapte interzise de catre Biroul Electoral Central (BEC) sau sus­pendarea neintemeiata a procesului de vot, sunt doar o parte dintre neregulile constatate de catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) la locale.

Citeste articolul

Ziua: Gigi blogger pentru o zi

Liderul PNG George Becali si-a deschis blog, dar l-a renegat dupa cateva ore, dupa ce postarea sub titlul “Nationalizarea lui Felix” in care critica legea caselor nationalizate a atras atentia mass-media.

Citeste articolul

Ziua: Nati Meir invrajbeste PRM

Ultima sedinta a membrilor Biroului Permanent al peremistilor a iesit cu scandal si cu declaratii contradictorii. Subiectul disputei este posibila reintoarcere in partid a deputatului Nati Meir.

Citeste articolul

Ziua: Comisia Europeana avertizeaza: Amendamentele Parlamentului Romaniei la Codul de Procedura Penala pot impiedica anchetele penale

Comisia Europeană este ingrijorată că amendamentele la Codul de Procedură Penală adoptate, miercuri, de Parlament pot impiedica anchetarea cazurilor penale, a declarat joi purtătorul de cuvant Mark Gray, precizand că experţii CE au discutat detaliat acest lucru cu deputaţii romani incă din luna mai.

Citeste articolul

Uniunea Populara Social Crestina

Uniunea Populara Social Crestina a intrat, oficial, din 21 decembrie 2006 pe scena politica romaneasca, in urma procesului legal de inregistrare care a durat aproximativ doua luni de zile. In cadrul primei conferinte de presa, Ioan Talpes a aratat ca formatiunea pe care o conduce se va implica in dezbaterile politice privind viitorul Romaniei, va participa la alegerile pentru Parlamentul European si va sustine ideile promovate de membrii grupurilor crestin-democrate din organismele europene. De asemenea, incepand cu ianuarie 2007, UPSC a demarat procedurile legale pentru a adera la Partidul Popular European.

Din punct de vedere politic, UPSC s-a apropiat de polul popular creat informal prin asocierea PD cu PLD. Desi nu s-a pus inca problema participarii la alegeri pe liste comune, Ioan Talpes a vorbit despre semnarea unui pact electoral intre cele trei partide, prin care acestea sa se sustina unele pe altele in alegeri. Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European va stabili concret directia in care se va indrepta UPSC.

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania

UDMR reprezinta comunitatea maghiara la nivel politic. Acest lucru impune cateva limitari dintru inceput asumate: un anume provincialism generat de interese regionale, un maxim electoral in jur de 7% si o reprezentare care ii impune sa-si circumscrie sfera preocuparilor intr-o zona destul de restransa. UDMR nu functioneaza ca un partid tipic, in sensul ca nu poate urmari cresterea continua a procentului electoral si a puterii sale politice.

Download Protocolul Coalitiei de Guvernare

Ceea ce poate spera este sa exercite o influenta cat mai mare in scopul satisfacerii propriilor interese. Pentru UDMR, notiunile de putere si opozitie sunt irelevante, pentru ca isi poate atinge interesele atat din opozitie, cat si de la putere. Un alt argument in sprijinul afirmatiei ca UDMR nu este un partid politic tipic: partidele politice se intaresc in opozitie si se erodeaza la guvernare, or UDMR nici nu s-a intarit in opozitie (1990-1996), nici nu s-a erodat la guvernare (nici in guvernarea CDR nici in participarea la guvernarea PSD).

Faptul ca prestatia sa politica nu influenteaza numarul de voturi pe care-l primeste se explica foarte bine in termeni tinand de economie: prin situatia de a fi unicul reprezentant al minoritatii maghiare pe scena politica (avand deci o pozitie de monopol), UDMR face ca optiunea alegatorului de nationalitate maghiara (a consumatorului, ca sa pastram termenii economici) sa fie dramatic limitata si, mai ales, ca efortul de schimbare a acestei optiuni sa fie extrem de costisitor.

Principala disputa in UDMR a fost cea dintre realisti si maximalisti, superficial numiti in presa moderati si extremisti.

UDMR este compatibila din punct de vedere al principiilor cu toate partidele importante din Romania cu exceptia PRM si de aceea se poate alia cu oricare din ele. Pe de alta parte, la nivel de imagine, UDMR se refera la sine ca la formatiunea comunitatii maghiare, incercand sa se detaseze de atributul de partid etnic pe care primii ani de dupa 1989 l-au consacrat si sa reflecte mai multe orientari politice (liberala, crestin democrata, social-democrata).

Faptul ca exista o serie intreaga de criterii clare pentru eligibilitatea membrilor UDMR pe listele de deputati si senatori (de la cunoasterea buna a trei limbi – maghiara, romana si o limba de circulatie internationala – si pana la vechimea in Uniune) arata intentia formatiunii de a-si crea o elita pregatita, loiala obiectivelor Uniunii si decisa sa actioneze profesionist in mediul politic din Romania.

Acesta este si unul dintre efectele pe care UDMR le are asupra partidelor politice din Romania: forteaza o profesionalizare a clasei politice in ansamblu. Egala cu sine insasi, urmarindu-si constant obiectivele, UDMR ramane formatiunea politica cea mai previzibila din spatiul politic romanesc.

——————————————

Maghiarii din Romania reprezinta una dintre cele mai numeroase minoritati etnice din Europa. Conform datelor oficiale, 7,1% din populatia Romaniei – in numar de 1.624.959 persoane – se considera de etnie maghiara.
Ca urmare a rezultatelor obtinute la alegerile din 1990, 1992, 1996, 2000 si 2004, UDMR a devenit un factor important si constant al vietii politice din Romania.

Prin prezenta in Parlamentul Romaniei, precum si alaturi de ultimele trei guvernari, UDMR si-a asumat un rol important in fortificarea sistemului institutional democratic al Romaniei si in realizarea reformelor generale in toate domeniile vietii politice, economice si sociale.

Marko Bela, Laszlo Borbely, Gyorgy Frunda, Peter Eckstein Kovacs

---

---

Adresa:

Cabinetul Presedintelui UDMR
Bucuresti, 024015, Str. Avram Iancu nr. 8, sector 2, CP 34-26
Telefon/Fax 021 314 68 49, 021 314 45 83, 021 314 43 56

Biroul Presedintelui UDMR
Targu Mures, 540099, Str. Ulciorului nr. 4
Telefon/Fax: 0265 21 00 20, 0265 21 86 92

Sursa: infopolitic.ro

Partidul Social Democrat

Partidul Social Democrat s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democratiei Sociale din Romania cu Partidul Social Democrat Roman, in baza Protocolului Politic convenit de cele doua partide in data de 8 septembrie 2000. Congresul de constituire a PSD a aprobat Statutul si Programul politic al partidului, fiind stabilita totodata si componenta Consiliului National si a Biroului Executiv Central.

Download Statutul PSD Documentele Congresului PSD din aprilie 2005

Acest partid preia traditia post-revolutionara a formatiunilor politice initiate de Ion Iliescu (FSN, FDSN, PDSR). Este cel mai mare partid din tara, numarand peste jumatate de milion de membri. Are o extindere teritoriala solida, fiind considerat unul dintre cele mai bine organizate partide din Romania. Mesajul sau electoral se adreseaza zonei de stanga, cele mai fidele categorii de electorat fiind populatia rurala, in varsta, cu educatie slaba si din zone precum Moldova si Muntenia.

Are o doctrina social-democrata si a participat la guvernare in doua randuri (guvernul Vacaroiu, dupa 1992, si guvernul Nastase, dupa 2000). Este un partid cu o imagine controversata, fiind pe de o parte considerat cel mai eficient partid din Romania (cu rezultatele economice cele mai bune), dar si cel mai corupt partid din Romania. Dificultatile sale de imagine sunt legate de comportamentul liderilor locali, precum si de anumite actiuni calificate de opozitie ca antireformiste sau autoritariste.

Dupa 2000, partidul a intrat intr-un proces de reformare, promovand foarte multi lideri noi si incepand sa fie recunoscut ca partener legitim de partidele socialiste din Europa. Imaginea internationala mult imbunatatita nu a fost insotita si de o imbunatatire a imaginii interne, afectata in continuare de scandaluri. Dupa alegerile din 2004, partidul pare a se orienta si catre aceasta problema, chiar daca aceasta inseamna acutizarea disputelor interne.

In 2005, PSD a reusit sa depaseasca scaderea de incredere din sondajele de imediat dupa alegeri si a recuperat, in mai putin de un an, peste 12 procente. Revenirea sa in sondaje incepe sa devina concomitenta cu scaderea electorala a Aliantei PNL-PD.

Programul politic
Programul Partidului Social-Democrat, asa cum este el definit de propriile documente programatice, urmareste modernizarea si dezvoltarea Romaniei.

Principiile asumate public de PSD sunt legate de urmatoarele directii:
- Relansarea economiei, bazata pe o crestere economica sustinuta, generatoare de prosperitate si de locuri de munca, singura in masura sa combata in mod real saracia si somajul
- O politica sociala activa, axata in special pe politicile asistentiale
- Promovarea descentralizarii si consolidarea administratiilor publice locale
- Sustinerea integrarii Romaniei in structurile europene si euro-atlantice
- Respingerea extremismului politic, etnic sau religios

Aceste principii au dominat major activitatea PSD in ultima sa guvernare.

——————————————

Ion Iliescu, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Alin Teodorescu, Antonie Iorgovan, Cristian Diaconescu, Dan Ioan Popescu, Mihai Tanasescu, Marian Vanghelie, Ioan Mircea Pascu, Ioan Rus, Gheorghe Nichita, Miron Mitrea, Nicolae Vacaroiu, Octav Cozmanca, Radu Mazare, Sorin Oprescu, Vasile Dancu, Victor Ponta, Victor Hrebenciuc

Date de contact:

B-dul Ion Ionescu de la Brad nr.1, sector 1, Bucuresti
Telefon: 021 202 73 00, 021 260 09 99
Fax: 021 202 73 87
E-mail: psd@psd.ro, comunicare@psd.ro

Partidul Romania Mare

Fara indoiala, exista un fenomen Romania Mare, fenomen care isi are radacinile departe in timp, probabil in perioada formarii statului national roman modern. Acest fenomen a fost intuit si organizat de o personalitate deosebit de interesanta a politicii romanesti postdecembriste. Partidul Romania Mare a fost infiintat la initiativa a doua personalitati controversate, chiar si in cadrul fostului sistem comunist: Eugen Barbu si Corneliu Vadim Tudor. Cel de-al doilea a devenit, in timp, liderul autentic al partidului, impunandu-se ca unul dintre cei mai vizibili si spectaculosi lideri politici postdecembristi.

In special dupa 2000, in randurile presei s-a autoimpus un embargou asupra PRM si asupra liderului acestuia. Acesta embargou a facut ca PRM si Vadim sa fie plasati de catre mass-media in exteriorul “politicii serioase”. Embargoul asupra PRM a avut un efect preconizat si un efect pervers. Efectul preconizat a fost acela ca, la alegerile din toamna anului 2004, semnalul dat catre Occident a fost cel al unei clase politice care a invatat lectia democratiei. Efectul pervers a fost dat de lipsa de aderenta a aceleiasi clase politice la Romania reala.

Se poate spune insa ca PRM este un partid care nu a participat aproape deloc la guvernare in toata perioada postdecembrista (cu o exceptie nesemnificativa in perioda guvernarii Vacaroiu). S-a impus insa ca un element firesc, ca parte principala a unei axe in care celalalt pol este constituit de partidul comunitatii maghiare, UDMR. De-a lungul anilor, PRM a fost catalogat ca fiind extremist si cu atitudini anti-sistem.

Pana acum, PRM a evoluat mai putin ca un partid politic, si mai mult ca un grup politic de sprijin pentru Corneliu Vadim Tudor. Vadim a fost locomotiva cu impactul cel mai puternic pe scena politica, pentru ca prestatia partidului sau este doar o extensie a propriei prestatii politice.

Din aceasta perspectiva, Corneliu Vadim Tudor este direct responsabil si pentru marile beneficii politice ale ultimilor ani (obtinerea unor rezultate parlamentare notabile si, in consecinta, a unor pozitii importante din punct de vedere politic), dar si pentru marele deficit al acelorasi ani (absenta de la guvernare).

Dupa o scurta perioada de timp in care PRM a incercat sa isi caute alte identitati (pro-european, popular, tolerant), liderul Vadim Tudor a revenit la acelasi tip de mesaj care i-a asigurat succesul electoral de fiecare data.

Principii doctrinare

Tema extremismului ocupa un loc foarte important in retorica electorala postdecembrista. Nu putem vorbi de un extremism romanesc fara sa facem referire la nationalism. La nivelul constiintei publice, dar mai ales la nivelul formatorilor de opinie nu se face o distinctie clara intre extremism si nationalism: cele doua etichete sunt considerate echivalente.

Daca documentele programatice ale PRM nu exprima explicit orientarea extremista a PRM, discursul public tradeaza astfel de tendinte. Celebrele declaratii ale liderului PRM privind executiile publice, sau ale altor lideri legate de infiintarea unor lagare de munca pentru ziaristi sunt edificatoare.
PRM isi asuma, in cadrul ofertei politice, o identitate nationalista puternica. De asemenea, conform propriilor documente, viziunea doctrinara a Partidului Romania Mare e definita de doua concepte esentiale: justitie sociala si eficienta economica.

La nivel programatic, asumarea identitatii nationaliste este singurul aspect care poate determina etichetarea PRM ca partid extremist. Formatorii de opinie par sa se concentreze exclusiv asupra discursului public al PRM. Vizibilitatea PRM in spatiul public este asigurata prin luarile de pozitie ale liderilor, iar eticheta extremismului se datoreaza faptului ca purtatorii de mesaj au acordat atentie exclusiv mesajului nationalist si mesajului justitiar-radical. Proasta reputatie a nationalismului, din punctul de vedere al “corectitudinii politice” pro-occidentale, explica in buna masura atribuirea identitatii extremiste.

Corneliu Vadim Tudor, Lia Olguta Vasilescu, Daniela Buruiana, Dumitru Dragomir, Lucian Bolcas

Sursa: infopolitic.ro

Date de contact: